Ads Top

Gelozia [explicație psihologică]

Gelozia [explicație psihologică]

Gelozia își are rădăcinile în copilărie; se naște din nevoi şi din dorinţe nesatisfăcute, frustrări cu atât mai dureroase cu cât favorurile erau oferite altora.


Prima gelozie survine atunci când micuțul o vede pe mamă Îndepărtându-se de el pentru a se apropia de tată şi, mai rău, pentru a se întâlni cu acesta în camera parentală; el resimte acest lucru ca pe un abandon, chiar ca pe o trădare, şi în suferință își dă pe deplin seama că mai există şi un altul în afara lui. Durerea este intensă, rana profundă.


Cea de-a doua gelozie survine în momentul înțărcatului, când mama îi retrage sânul. Aici, rana devine şi mai adâncă.


Cea de-a treia se instalează la venirea pe lume a unui frățior sau a unei surioare. De-acum înainte, va trebui să împartă totul cu „alți" doi; iar rana se întinde.


În total, aceste serii de răni multiplicate la nesfârșit vor lăsa în urmă o plagă profundă. Această plagă coincide cu „marea lipsă" a cărei deschizătură de mii de ori redesfăcută crește.


Întreaga noastră viată vom căuta persoana susceptibilă să ne panseze rana şi, totodată, să ne umple vidul. într-o zi o găsim şi fericirea urmează, până în ziua în care...

Da, într-o altă zi, se ivește un străin şi amenință să ni-l ia pe cel(cea) care ne pansează rana şi care ne umple vidul. Atunci rana se deschide din nou.


A fi sau a nu fi gelos

Deși au practicat vreme de milenii, poligamia și adulterul, bărbații, în general, sunt mai geloși decât femeile; ei tolerează foarte prost infidelitatea. Sunt distruși din punct de vedere narcisic și intră în panică. Pentru că retrăiesc atunci istoria lor personală şi marea istorie a bărbaților. Istoria lor personală este dureroasa rivalitate care-i opunea tatălui: ei îl asimilează pe amantul care le ia partenera tatălui atotputernic care o lua pe mamă fără să le ceară voie; aceeași furie neputincioasă, aceeași furie de moarte mocnesc în adâncul lor.


Această gelozie este aceea a băiețelului. Căci marea istorie a bărbaților veșnica reapariție a relației bărbat-frică: frica de a fi incapabil să-ți satisfaci femeia, de a nu fi în stare să o controlezi, de a fi subjugat de pasiunea pentru ea, de a fi supus puterilor sale, de a pierde puterea, de a fi dominat şi condus de către ea.


Cu toate acestea, există bărbați care nu sunt geloși; cine sunt ei? Există cei din vârful piramidei, cei care iubesc cu adevărat şi al căror nivel de conştiinţă a depășit posesivitatea. Există apoi cei care nu mai iubesc şi care sunt, prin urmare, indiferenți. Sunt cei care fantasmează să se alăture acestui duo amoros; poate că tocmai ei au împins-o pe parteneră în brațele altuia. Aici, sub indulgență, se vede complicitatea, se simte o homosexualitate latentă.


Pentru Freud, există o altă categorie de non-geloși: cea a falșilor „ne-geloși"; aceștia pretind că nu sunt geloși, dar, în realitate, sunt, însă au refulat acest sentiment. Totuși, acesta rămâne foarte eficient în inconștient: din momentul în care simt o virtuală infidelitate, rup relația fără întârziere şi fără drept de apel.


Gelozie sau iubire

Gelozia poate fi un amplificator al iubirii. Prezența unui rival trezește sentimentele și relansează dorința; aceasta este, și noi o știm, una dintre legile psihologiei amoroase. Atunci, facem totul pentru a-l îndepărta pe concurent. Acest comportament este ale masculin. De altfel, există bărbați care nu pot iubi decât dacă există amenințarea unei rivalități; și totuși, în mod paradoxal, încearcă mereu să-și elimine rivalul.

 

Cum poate fi atenuată suferința din gelozie?

Mijlocul suprem ar fi accesul la iubirea autentică şi depășirea propriei posesivități. Așteptând ca un travaliu de evoluție să vă facă apți de toate acestea, iată câteva sfaturi prin care puteți evita să vă lăsați distruși de acest cancer al iubirii.

     - Nu puneți niciodată sare pe rană. Cu alte cuvinte, nu vă mai torturați: interziceți-vă în mod absolut să căutați indicii cotrobăind prin genți, portofele, saci, sacoșe, sertare, dulapuri etc. Nu înseamnă să faceți pe struțul, ci înseamnă să vă respectați, să vă protejați de suferințe inutile (ceea nu știi nu te face să suferi), să nu vă lăsați pradă unor reacții catastrofice care ar înrăutăți situația. Multe infidelități care nu erau decât niște aventuri fără nici un viitor s-au transformat în drame după citirea unor scrisori subtilizate.


     - Priviți-vă rivalul(a): realitatea anulează fantasmele, aduce imaginația la proporțiile corecte, oprește obsesia. Rivalul(a) este astfel demitizat(ă); lucrurile stau mult mai puțin rău decât ați crezut.


     - Încetați să vă mai puneți întrebări care întrețin durerea: „Cum îl(o) strigă”; „Ce cuvinte îi spune?"; „Ce aspect al lui(ei) pe care eu nu îl cunosc îi scoate la lumină el(ea)?" etc.


Să nu cedați geloziei este începutul înțelepciunii şi-n orice caz sfârșitul nefericirii.




Descopera-tee Ⓒ. Un produs Blogger.